Rammstein despre "Mutter"

Ati avut un turneu lung (dupa "Sehnsucht", n.t.) si, mai presus de toate, in SUA. A avut asta vreo influenta asupra noului album, "Mutter"?
Till: "Nu".
Flake: "Sper ca nu".
Richard: "Nu, nici o influenta".
Christoph: "Se poate spune ca acesta a fost cel mai dificil album al nostru. Se spune adesea ca cel de-al treilea album e cel mai greu. A fost nevoie sa compunem piese cu totul noi. Nu ne mai ramasese nimic din anii precedenti. Am fost ocupati aproape doi ani cu noul album. A trebuit sa calatorim in multe locuri ca sa acumulam inspiratie. De pilda la Heiligendamm la Marea Baltica si la Miraval, in sudul Frantei."
Flake: "A fost foarte placut sa facem noul album, pentru ca chiar am avut timpul si linistea necesare pentru a face ce voiam sa facem. Nimeni nu ne-a spus ca trebuia facut intr-un anume fel. Am fost lasati in pace sa concepem si sa cantam. Apoi, am fost la acea casa interesanta de la Weimar , Heiligendamm, unde marea se scalda minunat la tarm."
Oliver: "Atmosfera a fost cu adevarat incantatoare, un fel de atmosfera de toamna si acum, se stie putin la ce trebuie sa te astepti de la album. Sunt doua balade linistite acolo, care poate reprezinta o idee din acea liniste."
Flake: "Cand am terminat, am realizat ca nu scrisesem nici o piesa sinistra. Totul era atat de frumos si de calm. Nu ca asta ar fi fost o problema, dar multi asteapta ceva mai intunecat de la noi. A trebuit pentru asta doar sa ne intoarcem la Berlin si acolo a fost chiar groaznic: intr-o pivnita, piesele sinistre au venit de la sine."
Richard: "Primul album a fost cumva inceputul de a fi impreuna, a fost prima intalnire pe care am avut-o unul cu celalalt. Prima energie pe care am avut-o a fost foarte rebela si incredibil de agresiva. Al doilea album a fost oarecum un album mai pop, a fost mai mult gandit si construit decat primul. Iar cel de-al treilea este probabil o mixtura a celor doua."
Oliver: "In termeni structurali exista si cateva lucruri care dovedesc respect pentru electronica, cum ar fi post-productia si apoi, cum este totul mixat, face rezultatul de acum."
Christoph: "Nu sunt genul care spune "ok, acum suntem tari". Asta s-a intamplat ultima oara acum cam trei ani si acum trebuie sa scoti rapid un nou album si sa mergi in turneu ca sa ramai pe val. Poti vedea asta des in music business, dar am realizat ca nu trebuie sa te inscrii in acest tipar. Poti ramane in acelasi timp relaxat si increzator in faptul ca faci o munca de calitate si ca oamenii nu uita asta."
Flake: "De data asta, in principiu, am incercat sa gandim pozitiv si am vrut sa facem piese pe care sa le indragim si peste doi ani."
Paul: "In contrast cu albumul precedent, acest album e legat mai mult de natura si am incercat sa nu folosim atat de multe sunete de acest gen, ca sa nu fie atat de mult sintetizator pentru profani. Am incercat sa sunam din nou putin mai dur, astfel incat Till sa fie o idee impiedicat sa cante ceva mai bine decat pe albumul precedent."
Flake: "«Mutter» este perfecta pentru a fi titlul albumului. Am vrut de fapt sa numim albumul "Herzeleid" din moment ce toate piesele vorbesc de dureri ale inimii. O piesa se cheama "Inima mea arde" ("Mein Herz Brennt"). Totul are a face cu inima. Mama este de asemenea nascuta fara inima, dupa cum spune textul piesei. Apoi am realizat ca din nefericire exista deja un album cu titlul "Herzeleid", tot al nostru.
Paul: "Pentru un muzician profesionist exista diferite etape, mai intai scrierea muzicii, apoi aranjarea ei, repetitia, clipurile, inregistrarea albumului, mixarea albumului, conceperea unui show, turneul. Sunt deci opt lucruri si, in general, sunt intodeauna cateva lucruri la care el este mai bun si cateva la care este mai slab si asta se schimba de la an la an."
Till: "Dar versurile sunt inca incordate, adanci, frumoase si bune si asa si trebuie sa fie, asa cum toata lumea asteapta. Pentru mine, cea mai buna parte este inregistrarea vocii mele. Imi place mult sa fac asta cand atmosfera este placuta. Franta a fost fantastica. Din balcon puteam vedea viile. M-a inspirat aceasta atmosfera."

Rammstein si procesul creativ

Richard: "Scrierea pieselor este pentru mine cel mai important proces si cel care ma implineste cel mai mult. Pentru ca e vorba de un anumit mediu. Este locul unde muzica reala dainuie, pentru ca sunt foarte adancit in acea muzica. Cel mai bun lucru este atunci cand o piesa este terminata, cand spui ok, asta e piesa, asa trebuie sa fie si acum e gata. Pentru mine chestia asta e o experienta minunata."
Christoph: "Imi place mult sa inregistrez tobele. Timpul de dinainte este si el placut, repetitiile, cand cineva vine cu o piesa noua, unde trebuie sa creeze si sa se maturizeze."
Oliver: "E un proces complex, dar in ciuda acestui lucru, prefer turneul, adica sa reproduc, ca o impotrivire la a produce. "
Flake: "Din fericire, totul alterneaza de la sine. Exact cand te saturi de turneu, intri in studio. Cand studioul te calca pe nervi, poti merge din nou in turneu. Schimbarea este parte a unui mers al lucrurilor natural."
Richard: "Esti parte a unei masinarii si muzica te informeaza unde vrea sa mearga, in ce directie. In special, respectand lucrurile care au de a face cu sunetul, cand ai un cantec, cantecul iti spune, muzica de exemplu iti spune daca piesa trebuie sa fie impresionanta, agresiva sau ritmica. Intotdeaunua iti spune asta si cand recunosti acest lucru, cand esti sensibil la asta si recunosti, atunci nu poti gresi. Am gresit in acest sens la inceputurile noastre. Am crezut ca trebuie sa facem presiuni intr-o anumita directie. Nu poti face asta. Poti doar urma muzica."
Oliver: "Pentru ca facem muzica impreuna de ceva timp, stim deja cum se deruleaza intregul proces si ne raportam unul la celalalt diferit. Fiecare dintre noi are domeniul sau in care este specializat. Nici unul nu are nevoie sa lupte pentru o anume pozitie. Si, din acest motiv, totul este putin mai usor."
Flake: "Poate ca in timp vom invata ca nu fiecare trebuie sa se intereseze de absolut tot - si asta va fi foarte bine. Acum, daca trebuie sa cautam o fotografie sau altceva, toti stam impreuna si spunem, nu, este un cos pe ureche, nu putem folosi asta si este intr-adevar ok, si apoi, discutia continua la nesfarsit. Din cauza lucrurilor de genul asta este mereu greu sa lucram impreuna."
Richard: "Problema cu Rammstein sau partea buna a fost intotdeauna ca noi toti, cei sase, am luat mereu decizii impreuna, dar evident, asta ia o gramada de timp. Acum am realizat cu totii ca am atins un punct unde trebuie sa incepem sa divizam treburile, exista anumite forte, talente in trupa care pur si simplu trebuie sustinute si trebuie sa invatam sa acceptam asta."
Paul: "Trebuie sa fie si distractiv. Dar cand ai sentimentul ca trebuie sa faci ceva care se poate face usor in acest domeniu, atunci faci ce iti place, dar fara a te distra. Poti compara asta cu o usa rotativa. In unele hoteluri sunt usi rotative si cand intri intr-una si impingi, se opresc. Nu este genul de situatie in care vrei sa te bagi."
Richard: "Sunt o persoana care vrea sa se exprime, care are nevoie de comunicare. Am o nevoie puternica de a spune "vreau sa-ti spun ceva" si asta o fac desigur prin muzica, din moment ce muzica este mediumul meu. Este foarte simplu si asta va ramane forta mea motrica pentru ca asa stau lucrurile."
Till: "Cred ca incet, am atins un tip de perfectiune, in felul in care colaboram unul cu celalalt, in felul in care lucram impreuna si cu producatorul, ceea ce e foarte important. Relatia noastra s-a adancit foarte mult, a fost o relatie foarte productiva. De data asta, inceputul a fost foarte fain. Lucrand impreuna, a fost mult mai relaxant decat inainte. Cred ca, in urmatorii 20 de ani, ne vom tot prinde de chestia asta. (rade)."
Flake: "Din fericire - pot bate in lemn - inca nu mi-am atins limita creativitatii. E mai degraba opusul. Nu sunt capabil sa dau totul, pentru ca sunt atat de multi oameni care ma opresc, atat de multe idei. Limita, cu siguranta, nu poate fi atinsa inainte de a imbatrani."

"Sonne" - de la cuvant, la imagine

Paul: "Odata, Oliver, bassistul nostru, a pus pe computerul lui scene din filmul Alba-ca-Zapada. A dat drumul repede la muzica, in timp ce filmul se derula. Muzica suna destul de rau in acel context si noua ne-a placut tuturor asta.
Problema cu clipul "Sonne" a fost ca toti a trebuit sa fim facuti mai mici, pentru ca Alba-ca-Zapada are cam 1,90 m si noi suntem piticii."
Till: (rade) "Paul a trebuit sa fie facut mai mare..."
Paul: "...pentru ca inaltimea mea sa atinga 0,70 m!"
Christoph: "Trebuie, de asemenea, sa spunem ca a fost destul de dificil sa dezvoltam o idee de clip pentru acest cantec. Gandurile noastre mergeau in multe si diferite directii si, initial, cantecul a fost scris pentru un boxer dar, din anumite motive, aceasta idee nu s-a fructificat, desi textul a fost categoric destinat unui astfel de subiect."
Till: "Am avut imaginea cuiva care paseste, purtand o roba din aceea cu gluga, iar publicul aclamand. El intra in sala prin acel tunel si se apropie de ring o data cu riff-ul. Imediat cum intra in ring isi ridica bratele exclamand "Iata, vine Soarele" ("Hier kommt die Sonne"), soarele este aici si nu va apune. El practic da viata tuturor lucrurilor si fiintelor."
Christoph: "A fost deci greu sa proiectam o poveste diferita pentru clip, dar cred ca asta cu Alba-ca-Zapada este potrivita. De fapt, basmul cu Alba-ca-Zapada si piticii e foarte frumos, dar in ce l-am transformat noi nu e chiar asa frumos."
Paul: "Pentru "Sonne" am avut 40, nu, exagerez, 38 de idei video si una mai buna ca alta, chiar idei incredibil de bune."
Oliver: "Am vazut deci un film cu Alba-ca-Zapada si am gandit ca se potriveste de minune ca Alba-ca-Zapada sa fie intr-un fel soarele pentru pitici si ca piticii, adica noi, sa o adulam pe Alba-ca-Zapada, sa o servim, asta fiind implinirea noastra, dar si durerea si suferinta noastra."
Flake: "Am devenit emotional dependenti de Alba-ca-Zapada si ea moare dintr-o supradoza de aur pe care noi l-am extras. O jelim, suntem partial eliberati, apoi ea se trezeste si intregul necaz apare din nou. De data asta e mult mai rau, pentru ca ea e chiar suparata."
Till: "E destul de rea. Nu e Alba-ca-Zapada cea buna din poveste. Am sucit putin povestea."
Paul: "Cand trupa a aflat ca va trebui palmuit fundul cuiva, in unanimitate si in mod ciudat, toti au decis ca va fi al meu. Nu pot explica de ce asta..." (rade)
Christoph: "Totul a fost filmat in studio si e ca un basm real..."
Oliver: "Nu suntem pitici cu coifuri si barbi mari, suntem pitici in sensul ca suntem mai mici decat Alba-ca-Zapada, dar suntem barbati foarte puternici.

«inapoi in pagina de index inedit