Ok, nu am primit inca albumul, dar am deja o parere, cred eu, definitiva in legatura cu
Liebe Ist Fur Alle Da. Am ascultat albumul incepand cu 13 octombrie, in medie cam 5 ore pe zi. De cate ori am ascultat albumul in total? Nu stiu, cine vrea sa calculeze, e liber sa o faca. In final, am reascultat toata discografia, pentru a-mi face o imagine de ansamblu.
Pentru a incepe a-mi forma o parere, am incercat pentru inceput sa il compar cu un album existent, de care se apropie mai mult. Primele doua nu. Nici Rosenrot sau Reise Reise. Parerea mea e ca acesta trebuie comparat cu Mutter. Si asta pentru ca suna foarte puternic. Insa cred ca nu a ajuns la nivelul lui Mutter din acest punct de vedere. Poate nici nu era asta intentia. Primul lucru pe care l-am remarcat au fost tobele, care par mai prezente, mai puternice si mai elaborate, iar asta nu poate decat sa ma bucure. De fapt, ele au inceput sa devina din ce in ce mai importante incepand cu Reise Reise, si de atunci se afla tot in crestere. Ar fi fost interesant de vazut cum ar fi evoluat daca ar mai fi aparut un album Rammstein dupa Liebe Ist Fur Alle Da.
Albumul are un mesaj destul de sumbru pentru mine, atat cat am putut eu sa inteleg din el.
Ich Tu Dir Weh chiar m-a lasat un pic fara replica, nu ma asteptam.
Din punct de vedere muzical, mi se pare cel mai matur si mai bine realizat album dintre toate. In acest sens, remarcabile mi se par
Ich Tu Dir Weh,
Waidmanns Heil,
Haifisch,
Wiener Blut,
Donaukinder si
Halt.
Fruhling in Paris mi se pare ca reprezinta ceea ce
Stirb nicht vor mir reprezenta pentru Reise Reise.
Cand am ascultat prima piesa disponibila, Pussy, imi puneam intrebarea daca tot albumul va suna asa
Se pare ca a fost tocmai invers, Pussy fiind exceptia de pe album, nu regula. O simpla pauza de relaxare pe un album destul de incordat. Eu zic ca e mai bine asa.
Ce m-a surprins mai putin placut, dar nu din punct de vedere muzical, au fost "Rammlied" si "Haifisch". Doua piese Rammstein despre Rammstein mi se par cam multe pe un singur album. Iar
"Nun, das Warten hat ein Ende, Leiht euer Ohr einer Legende' imi suna a narcisism inutil.
Merita mentionata, zic eu, piesa
Liebe ist fur alle da, ca fiind singura de pe album care mai pastreaza structura tipica a pieselor Rammstein de la inceput, cu pasaj de clape pe sfarsit, precum si
Fuhre Mich, care incepe ca in vremurile bune, cand se canta industrial curat.
Ma tot intreb care e piesa mea preferata de pe album... sincer nu stiu, insa oscilez intre
Waidmanns Heil,
Donaukinder si
Halt. Si nu doar ca piese preferate de pe albumul asta, ci ca piese preferate Rammstein in general. Ma bucur ca am gasit pe album astfel de piese. Dupa ce am ascultat editia extinsa am regretat ca am comandat doar pachetul cu un CD.
Nu as putea spune insa daca este cel mai bun album Rammstein, sau printre cele mai bune, pentru ca exista o asa mare diferenta intre Herzeleid si Sehnsucht pe de o parte, si ultimele 3 pe de alta, cu Mutter ramanand o exceptie. Imi place foarte mult LIFAD, insa pe de o parte chiar speram la un album care sa aduca mai mult a Rammstein din anii '90. Pentru mine, Rammstein ramane Herzeleid si Sehnsucht fara indoiala. Desi ascult de mai bine de o saptamana doar LIFAD cu aceiasi mare placere, cand am reascultat Du Riechst So Gut, Sehnsucht, Engel, Asche zu Asche, mi-a fost cat se poate de clar ce inseamna Rammstein pentru mine. Si nu cred ca este vreo alta piesa mai buna pentru a deschide un album (o discografie, de fapt) decat
Woltt Ihr Das Bett In Flamen Sehen?
Ca o concluzie, LIFAD este un album excelent, care le intrece pe ultimele doua de dinaintea sa. (ma rog, eu zic ca cele doua sunt intrecute de mai toate celelalte
) Este un album frumos, ceea ce nu stiu daca mai pot spune despre vreunul din celelalte. Mai cred foarte sincer si ca e ultimul album Rammstein. Si mi se pare ca e un album mai mult decat potrivit pentru o retragere in glorie.
